The lady is dead

Ma dau jos  din pat  ametita, cu ochii intredeschisi, impleticindu-ma. Ma  sprijin de pereti indreptandu-ma  catre  baie si intru in cada. Pe bajbaite dau drumul la apa. Imi este prea lene sa deschid ochii. Ma simt foarte obosita. Las apa sa  curga  pe mine. In  dreapta mea e un geam prin  care  de obicei vad  casa  vecinilor. Dar azi e  doar o camera suspendata  in aer. O  aud   pe  mama   tipand la  mine din acea  camera   sa  vin mai repede, ca se  bate nu stiu cine, vad o mana fara  doua degetele fluturata in aer si instant ma panichez.  Nu stiu cui apartine, dar arata  sinistru. Si dau sa plec si simt ca nu pot, ca-s intepenita locului si disper ca nu stiu ce sa fac. Mama striga dupa mine si eu nu am  cum sa o ajut si  nu am cum sa plec  de acolo.  Inchid  ochii si ma trezesc intr-un loc foarte  stramt si intunecat. Pipai cu mainile imprejurul meu atat cat pot sa le misc si imi dau
seama ca sunt intr-un sicriu. Singurul vis  al meu care se repeta. Eu in sicriu, dandu-mi seama ca  nu o sa-mi ajunga  aerul si ca,  asta e tot o sa mor. Ma trezesc speriata mai mult  din pricina
visului cu mama, ma uit la  ceas vreo 3. Imi  aduc aminte de perioada  in care  ma trezeam din  somn fara  aer. Incerc sa  adorm dar  nu  revad  decat  franturi din  ambele vise.





Imi zice sa s-a mutat acasa si ca ii  este bine cu ai ei. In prima faza  am vrut sa-i  spun ca nu pare foarte convinsa. Apoi m-am gandit ca poate  nu-mi   vine   a  crede pentru ca  nu  mi se pare   posibil sa-ti  fie bine   acolo. Continua  sa-mi  povesteasca  despre   viata  ei  acolo. Si ii  zambesc   amar  gandindu-ma   ca mie  nu  mi-a fost   bine, ca nu  m-as  vedea  traind  din nou acolo, ca  nu  ma  simt  apartinand   locului si pentru  asta  am plecat. Dar  ea  continua  sa-mi povesteasca , si nu, nu   in  maniera  aceea  de  a  incerca  sa  ma   convinga ca apoi sa   se   convinga pe   sine. Ii spun ca cel mai important este ca se simte bine acolo si  ca, oricum,  asta e doar temporar. Si speram amadoua ca asa  va fi, temporar :)