Aprind lumina, ma uit prin dulap sa vad cu ce ma imbrac. Ciorapii cu banda negri s-au rupt, deci aia culoare pielii o sa mi-i pun. Imi aleg un sutien si chilot la intamplare. Poate si pantofii cu toc. Ma asez in pat, deschid calculatorul, ma rujez, ma pieptan si ma mai aranjez. Imi fac playlistul si sper ca in noaptea asta sa se intample ceva, nu stiu exact ceva, dar vreau ceva ce nu am mai vazut pana acum. Sunt putine chestii care sa-mi mai trezeasca oarece emotii. Imi zice ca-s falsa cat sunt acolo. Ii spun ca e normal sa fie asa, pana la urma nici nu cred ca as sti sa fiu altfel. Oglinda, sub diversele forme pe care le poate avea, mi se pare cea mai perversa inventie ever. Ma vad intr-un fel de oglinda moderna mai mult decat ar fi indicat si cu mult mai mult decat mi-ar trebuie. Ma vad mai frumoasa si ceva mai slaba decat sunt. Normal ca este o iluzie. Normal ca nu-s eu aia.
Cateodata imi arunca o privire de ma face sa ma simt goala. Dar nu goala in sensul ca nu mai am haine pe mine, goala ca m-a "citit ", ca ma sfredeleste inauntru. Clipa aia atarnand intre ochii mei si ai ei se lungeste insuportabil de mult. De fapt, este vorba de timpul scurs intre doua clipiri. De fapt, imi este imposibil sa nu ma rusinez.
Bring your love baby I can bring my shame
Bring the drugs baby I can bring my pain
2 comentarii:
hai vin'ncoa ca stii ca-mi esti draga cantareatza lu mama :D
si uite asa am acum un zambet mare si porcesc pe fatza :)
Trimiteți un comentariu