Aiurea

Gandurile  mi se par  palide  cand  iau  forma  pe  ecranul  monitorului.  As vrea sa  existe un aparat de transcris  gandurile. Doar  alea de iti apar  brusc in  minte  si zici ca nu-s ale  tale. Nu, de fapt toate gandurile  ar  trebui inregistrate, pastrate si  ascultate.  Sau ar fi bine  sa  nu  mai  gandim.  Nu, nici asta nu ar fi bine. Nu stiu ce vreau sa spun de fapt. Azi m-am simtit traind in pielea altcuiva.  Toate mi se pareau foarte  straine si departate. Mi s-a parut ca sunt setata pe pilot automat. Stiam ca trebuie sa merg la munca. Picioarele mi se puneau unul in fata celuilalt, eu  neavand nici macar  o  minima contributie pentru acest  fenomen numit mersul biped.  M-am tot intrebat azi ce caut aici. N-am gasit  nici un raspuns, evident.  Asta nu e  povestea mea, clar. Asta am simtit.