30 septembrie 2011

Putting holes in happiness

 Mi-a  spus  sa scriu pana  se intoarce.  M-am alintat spunandu-i ca  nu  mi  s-a intamplat  nimic  extraordinar  zilele astea, ca-s  tare  ocupata  cu  mutarea hainelor  de  vara si  scoaterea  celor  din colectia  toamna/iarna   de la  naftalina si frecatul mentei in  fata  calculatorului. Am intrebat-o  ce  sa  scriu?  Asta  nu  este problema  mea .  :)

Deci  ce  sa  scriu? Nu am  nici  cea  mai  vaga idee. Ma  incearca un sentiment fin de  teama  cand  sunt  cu  foia alba  in fatza. Pentru ca  ca-mi  rade in  fata  si-mi scuipa  un   Imi  sta  jalnic   dupa ce  m-am  chinuit  sa o  machiez, sa o  aranjez si  sa o  coafez  cat  mai frumos.  As vrea  sa scriu  despre  cum  m-am intristat  aseara  cand Dan  i-a  spus  altcuiva  ca  Lolita a lui  Nabukov nu este  cartea lui preferata si  ca ii place  stilul  autorului, dar  subiectul i se  pare  tras de par. Mi-a  explicat apoi ca a  zis  asa  ca  sa nu  mai  fie  " carne de  tun" pentru  barfele  colegilor si  ca  sa-mi infranez  dezamagirile.  L-am inteles, am aprobat, dar tot  m-am intristat. Nu foarte  mult. As  vrea  sa-l  vad intr-un  cu totul  alt  decor , dar  cred  ca  ar  uita  sa  mai  fie el.  Sau  poate  nu? De unde  sa stiu  eu?...  As  vrea  sa  scriu  despre  cum simt  ca  am trait multi  ani in  ritmul  ta-ta-ta-ta-ta-ta  si acum as  vrea  sa  traiesc  tataaaaaatatatattaatataaaaattatattataaaaaaaaaaa sau  sa  compun  o  arie  complicata, dar  ma  tin  niste legaturi la  mani si la  picioare.  Si  nu  mi le  tai  singura si  nici  nu las pe   ceilalti sa  mi le  taie gasind  diverse scuze...Penibil!
Nu-mi  gasesc  cuvintele si  nu  stiu despre  ce  sa  mai scriu. As  putea  sa  scriu  despre  melodia  asta pe  care  nu am inteles-o  niciodata ( cica ar fi  vorba  despre  relatiile  trecute ,despre cum dragostea trece si  vine, despre "moving on"si  chestii  banale  de  genul asta ). Eu  refuz  sa  cred  si-mi  spun ca  e  vorba  de  ceva  foarte greu si  abstract, ceva absolut. As putea  sa  scriu  despre  domnul care  o canta  si  visul    care l-am  avut  in  legatura  cu el. Un  vis  erotic, socant cu  sange,  piele, palme, unghii in carne si priviri  pierdute. Cert  este  ca  m-as  fute  o data  sau  de  mai multe  ori cu el.  Si apropos de  chestii  erotice  poate  as   scrie  cat de  erotic  mi se pare  cand  ea  scoate  cate un  Fuck!  pe  post de  concluzie.  Despre  cum tresar cand  o aud, despre  cum ma simt  ca  un  copchil  tampit in preajma  ei.



Se  facea  ca  eram  invitata  la o  piesa  de  teatru. Mi se  spune  sa  ma imbrac  frumos, sa ma  machiez si sa  arat  bine. Ajung intr- o sala  foarte  mare cu peretii  captusiti  cu  catifea visinie. Sala  este plina  si ma incearca un sentiment  de panica pentru  ca poate nu voi  gasi persoana care  m-a invitat in multimea  aceea de  oameni. Apare o  doamna  foarte inalta, foarte  grasa  ca-mi  spune :  O sa  te  duc la  locul  tau.  Ma  aseaza pe  al  patrulea sau al  cincilea  rand, undeva pe  la  mijloc. Observ ca pe  scena  sunt  niste  oameni care fac de  zor  ceva, nu stiu  ce sau nu mai tin  minte si o  intreb pe  doamna  care   m-a  condus la  locul  meu  si care  s-a  asezat langa  mine  daca  a  inceput piesa  de  teatru. Imi  spune  ca  nu, ca luminile  sunt inca  aprinse  si ca  atunci cand  se  vor  stinge o sa  inceapa. Am  impresia  ca  mormaie  printre  dinti  :  Proasta  naibii nu ai  fost  niciodata la teatru?  Ma  uit in jur. Foarte foarte  multa lume, anormal  de multa si  numai  femei. Incerc sa o  gasesc pe  ea.  Ma intreb  ce  dracu caut eu  printre  atatia  oameni si de ce  mi-a  zis  sa vin  daca ea  nu avea  de  gand  sa-si  faca aparitia.   Imi  batzai  picioarele si  doamna inalta si  grasa  este  vizibil  deranjata de  foiala mea  permanenta si-mi arunca  o  privire rece.  Ma tot uit dupa  ea si la   trei randuri  mai  incolo o  zaresc si-mi zambeste. Imi  face semn  cu  mana  sa  stau  acolo  si-mi zice  din  gura  ca  vorbim dupa. Eu  nu  o  aud  doar ii  citesc pe  buze.  Ma  simt  mai  linistita.  Luminile  se sting brusc   si  vad  cascandu-se  o  gaura din  ce  in ce  mai  mare intre public  si  scena.  Aud  soptindu-mi-se sa ma duc  sa  ma  ascund in  toaleta  ca  se  vor intampla  niste  chestii .  Nu stiu  cine  mi-a  spus asta dar nu am de  gand  sa o ascult. Nu am timp sa  ma  gandesc de ce  m-a  chemat  aici, se  aud tipete, lumea  este  panicata.   Incotro trebuie  sa merg? Pe  marginea salii disting niste  femei stand  tepene  ca niste  strajeri. Nu-mi  dau seama  daca-s vii sau statui. Gaura se   mareste si ne cuprinde  pe toate. Ma trezesc stransa in multime intr-o incapere rotunda. Sunt impinsa, incerc sa ma  ridic pe  varfuri  putin dar nu  vad  decat niste usi  inalte. Trebuie sa  gasesc o  iesire. Ar fi trebuit  sa  o ascult si  sa  ma ascund. Intre  tipete, plansete, usile  care  refuza  sa  se  deschida ma apuca  frica.   Ce  dracu  caut   eu  aici, ce  mi se intampla, cine-s  femeile  astea  care  tipa? O  troznitura si  toate  usile  se  deschid, femeile  alearga in toate partile,  fericite  ca  au  scapat . Ma  gandesc ca ar  fi  bine  totusi  sa  caut  toaleta si  sa  ma ascund. Fug pe un  hol cu  multe  usi. Unele inchise in spatele  carora se  aud  lovituri, alteori gemete, scrasniri de  dinti ... unde  dracu e   toaleta? Sunt prinsa  de mana si  tarata intr-o camera. O vad pe  ea intr-un costum  negru si  mi se lumineaza  fata. Este  foarte  rece si  rea. Ti-am  zis sa te  duci la  toaleta si sa  te  ascunzi. Erai ca  noi acum, dar  nu, tu ai  ales  sa  faci parte  din turnma  asta  de  oi  speriate.  Nu  mai  tin minte  ce  s-a intamplat  dupa  aceea. Stiu ca  m-am trezit  din  vis  confuza  si teribil de  excitata.



Niciun comentariu: