27 septembrie 2011

Piece by piece

In autobuz. Un  baietel si  o  mama. Ea ii  spune  ca  trebuie  sa  coboare. El intreaba  de ce? Raspunsul  mamei:  Pentru ca  nu  putem merge la  nesfarsit  cu  autobuzul.   Mi-a placut  foarte  mult  raspunsul ei si am  zambit  gandindu-ma la primul  an  de  studentie cand  eu si  Anna  ne  " plimbam" cu  RATB-ul, il  luam dintr-o statie, ne ducea  pana la  Universitate,  intorcea  la  Rosetti ca  sa  mearga pe  acelasi  drum si sa  ne  lase in  final  fix  in  fata  caminului. M-am gandit  ca  este  logic si foarte  adevarat ca  nu poti merge  cu autobuzul la  nesfarsit, asa cum  nu te poti  preface la  nesfarsit  ca   iti este  bine  calcand  camasi si spaland  sosete. Te poti  minti ca te simti foarte  bine, ii poti  convinge  uneori si pe  cei din jurul  tau (  eu ma  pricep  foarte  bine la  asta), dar  in final  va  trebui sa  cobori  pentru  ca, sa  nu uitam, nu poti  merge la  nesfarsit  cu  autobuzul. Vorbele  ei   le-am  auzit obsedant  toata  ziua, si continua sa   ma  mai  bantuie.


A venit  fostul  la  mine. Aveam  ceva  emotii  si-mi imaginam  ca  voi  simti  un  spasm, o  tresarire, un  ceva  oricat de  infim. Nu! Blanc!  Nici o  emotie.  Am vazut clar  ca  el nu era pentru  mine  si  nici eu pentru el, ca  eu  m-am incapatanat sa  tin  de-o   relatie din  comoditate si  teama,  ca eram foarte  departe si straini unul de  altul si ca in acel  moment  jucam foarte prost  intr-o piesa de teatru, schimband banalitati.  I-am dat  dreptate  Rianei   care  mi-a  spus ca  atunci cand  se termina  iubirea  nu   ai  altceva  de  facut decat  sa  pleci pentru  ca  totul  s-a  consumat   ( bine  , ea  a  spus-o intr-un  mod  mult  mai  elevat ). Si  mi-a  mai spus ca  cineva te   va iubi cu toate  defectele din  lume. Parca asa, nu? Sau ca  noi cand  iubim, inghitim toate defectele  cuiva singura  scuza fiind iubirea? Nu  ma  stiu :). Of,   frumoasa mea,  ce chestii faine  ma inveti tu! Data  viitoare   ma prezint cu  un carnetel si  pix .  Deci , a  venit  fostul, m-a plictisit cu  lamentari patetice, si-a luat restul de  haine si  l-am poftit afara  ca trebuia sa  dau cu mopul. In urma  a  lasat doar  un capac de  Wc  ridicat. Nu  suport asta. Mi se  face scarba.

4 comentarii:

Lotus spunea...

Păi un om e un întreg. Nu-l poţi accepta şi iubi pe bucăţi - îţi place de el dar are puţină chelie să zicem şi îl urăşti pentru asta... :) Dacă îl iubeşti îl iubeşti cu totul, aşa cum e.

Ceea ce nu înseamnă că nu lupţi cu defectele pe care le are (chelia din exemplu nu-i chiar un defect, tendinţa de a fura să zicem - da). Altfel, există nenumărate cazuri de femei care s-au nenorocit pentru că au ales să formeze relaţii de cuplu cu tot felul de bărbaţi care le-au tras în jos.

Aşa că depinde ce-nseamnă defect până la urmă, e necesar şi puţin discernământ, imho.

Eu spunea...

Am o nedumerire, imho ce inseamna?

alas spunea...

Lotus..baiat bun. He`s ho. :)
In My Humble Opinion

Eu spunea...

Multzam pentru clarificari! Si multzam pentru stii tu ce :)