Un el in capatul scarilor rulante coborand. Eu urc pe scara paralela cu a lui. Il privesc, barbat inalt, brunet, cu parul putin lung, palton negru si fular alb. Se uita prin mine, nu ma vede. Nu-mi iau ochii de la el, il vad apropiindu-se. Cred ca se simte privit, tresare uimit, il privesc in continuare, ochi in ochi, trecand unul pe langa celalalt. Amandoi intoarcem capul dupa celelalt , eu am ajuns in capatul scarilor, meg cu un zambet larg pe fata. Mi-a placut de el. Dupa cativa pasi ma intorc. Se pierduse in multime si probabil ca si eu la fel.
Un el si o ea. El imbracat cu o chestie gen poncho, din stofa groasa, verde inchis. Grasut si simpatic, cu parul cret prins in coada. Ea cu o geaca rosie , salvari extrem de largi si un rucsac mare in spate. Iti dai seama imediat ca nu-s de pe aici. Se uita la panoul pe care sunt afisate statiile. Vorbesc si sunt frumosi amandoi.
Se aseaza langa mine. Un el la vreo 60de ani, poate chiar mai mult. Are o sacosa mare de Cora, verde, plina cu cine stie ce.Scoate o sticla de jumatete si bea. As vrea sa ma mut de langa el, dar mai am multe statii de mers si nu am chef sa stau in picioare. Sta sprijinit cu coatele pe genunchi aplecat, intr-o mana tinand sticla lui. Il vad spunand ceva de zor dar nu-l aud pentru ca am muzica in urechi. Opresc muzica sa aud ce zice. Nu aud nimic, ii vad in continuare miscandu-se buzele. Scot castile din urechi. Nimic. Vorbeste fara a scoate un sunet, vorbeste pentru el, ca si cum s-a ruga sau ar injura. Se opreste si ma da pe gat continutul incolor al sticlei.
Ma asez in fata ei. Femeie batrana, foarte ridata cu batic negru pe cap. Pe picioare tine o sacosa. Se uita pe geam si cu degetele isi baga meticulos parul iesit afara din batic. Incepe cu fruntea, tamplele si se opreste dupa urechi. Vreme de trei statii, cu mici pauze in care nu stia ce sa faca cu mainile, numai asta a facut. Sunt sigura ca a continuat si dupa ce am coborat.
In sediul unei banci, in dreapta mea un barbat tanar, in jur de 30 de ani. Tine in mana un teanc de bani legat cu elastic si multe hartii. Se uita nervos pe hartii, scoate elasticul si il scapa pe jos. Se uita uimit la el, e incurcat si nu stie ce sa faca. Clipeste precipitat cateva secunde in care cred ca a analizat toate variantele si pune piciorul pe el. Daca nu poate fi vazaut inseamna ca nu exista, nu-i asa? Asteapta cuminte sa-i vina randul, se uita stanga -dreapta, poate cerceteaza daca l-a vazut cineva. Eu il privesc zambind. Face un pas inainte, hotarat, se aseza pe scaun, lasa hartiile si banii pe birou. Elasticul ramane tot acolo, in urma lui, pe jos, murdar.
Acum o saptamana ne-am nimerit in acelasi vagon, fata in fata. Barbat carunt, cu barba, peste 50 de ani , tenul inchis, ochii negri. Clipeste des. Sta cu bratele incrucisate, picioarele desfacute, foarte indecent. De cele mai multe ori priveste desupra capului meu. Nu ma vede, nu-i pasa de nimeni. Nu vede pe nimeni. Are o atitudine putin sfidatoare, ceva mai multa aroganta. Il gasesc atragator, desi barbatii de varsta lui nu m-au atras. Normal ca il gasesc interesant pentru ca nu ma vede, ca este impasibil si ca nu a deschis inca gura. Normal ca atunci cand va exista un contact, toata magia va disparea. Este veche poveste. Lucrurile cele mai faine sunt alea pe care nu le poti avea ever. Coboram la aceeasi statie. Urcam scarile, el merge in dreapa, eu in stanga. El probabil la munca, eu acasa. Acasa ma asteapta cineva, acasa e cald. Grabesc pasii.
De mai bine de trei luni circul cu metroul zilnic. Dimineatza nu este aglomerat. Astept sa vad aceeasi oameni, in fiecare zi. De cum ajung pe peron ma uit la ecranul unde sunt afisate orele sosirii trenurilor. Am de asteptat 6 minute. 6 minute in care nu-mi gasesc locul, timp pe care nu stiu cu ce sa-l umplu. Inainte ma uitam fix la liniile de metrou. Acum nu mai pot. Nici nu mai vreau. Le privesc din cand in cand pe furis. Merg cu mainile in buzunare de-a lungul peronului, ma departez de ecran, ma intorc si ma uit obsesiv la ceas. Un minut a trecut . Mai
am 5. Vreau sa vina trenul mai repede.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu