I-am zis ca imi place Bucurestiul la ora aia... pe la vreo 6 jumate dimineata... Nu, de fapt e inca intuneric, imi place pe la 7 jumate, cand de abia se crapa de zi. Cand e putin frig, cand oamenii sunt somnorosi. Si mai e o zi cand Bucurestiul isi pune cea mai faina piesa din garderoba. 1 ianuarie, pe la 10 dimineata, nici tipenie de om pe strazi, nici masini, doar autobuzele care merg in reluare. Si daca e si zapada minunat. L-am dus pe Razvan la aeroport, mi-a pupat mana si am plecat. Am coborat la Casa Presei, nu pot sa trec pe la Universitate, nu azi. Ma simt coplesita acolo. Cand am ajuns in Bucuresti in primul an de facultate mi se parea foarte, foarte trist sa nu ai nici un fel de amintiri legate de un oras. Sa ai o foaie mare, goala si sa incerci sa o umpli. Cu ce? Din ce colt sa incepi? Dupa atatia ani de stat aici am o mare si colorata foaie. Am amintiri legate de diverse colturi din Bucuresti. In parcul Eroilor m-am asezat pe o banca si-am plans dupa ce mi-am condus mama la gara, nu stiam in ce directie sa o iau, imi explicase mama, dar am uitat. Mi-am dorit atat de mult sa fiu singura, sa scap de provincie, si cand in final am fost lasata singura m-am simtit pierduta. Si-mi era foarte dor de mama, ne despartisem de juma de ora. Tot in parcul Eroilor l-am asteptat pe un el sa iasa de la metrou. Si m-a luat in brate si m-a suit pe o bordura sa fim la aceeasi inaltime. Mi-a placut asta. Si mi-e dor de Lipscani, asa cum il vedeam eu duminica dimineata si asa cum nu va mai fi niciodata. Si-mi pare tare bine ca am avut sansa sa-l vad asa si sa-l pastrez. Nu am cum sa ma gandeasc la Lipscani si sa nu imi aduc aminte de Claudiu Bleont iesind din teatru foarte relaxat si boem. Mi-a urat mie si Annei sa fim frumoase ca ziua aceea. Era intr-adevar o fi spendida.Acum Lipscaniul e neprietenos cu toate terasele insirate ca margelele la gat. Penibil. Deci ce faci cu o foaie plina? Mai colorezi peste, , mai umpli spatiile albe, dar intr-un final iti dai seama ca trebuie sa treci la alta foaie. Guma de sters nu exista pentru asa ceva.
Deci am luat 41, am coborat sa-mi iau un rucsac. N-am reusit pentru ca se pare ca magazinele se deschid dupa 10, eu nu am de unde sa stiu asta, eu dorm la ora aia. Am mers putin pe jos, mi-am aprins o tigara si am asteptat singurul autobuz care ma duce foarte aproape de casa. Ma voi lasa in curand de fumat. Imi place sa fumez mult. Mi s-a spus ca fumez de parca as fi flamanda. asa o fi. O sa ma las si de asta. Si nu ca data trecuta pentru ca imi scuip un plaman cand urc niste trepte sau pentru ca e mai ieftin sa nu fumezi. Termin tigara si apare autobuzul. M-am uitat la ceas. 10:15. Razvan era deja in aer de 15 minute. L-am intrebat daca poate sa ma bage in trolerul lui . Cica nici transhata nu as incape, plus ca e limita de greutate 20 de kile. Am stabilit ca o sa merg la el acolo si sa ma duca undeva frumos. Nu stiu unde si nici nu stiu daca se va intampla, dar mi-ar placea .
Si-mi place melodia asta, asa cheesy si soft ca bucile mele, dupa cum mi-a spus ea. Si-mi place si de ea, si hai, lasa dracu banii si mancarea si ce alte motive mai aveam sa ne vedem. Imi trebuie unul? Vreau sa te vad, sa te tin in brate , sa-ti fac masaj, sa incepi sa torci... mi-e bine langa tine :)
2 comentarii:
Eu de ce nu-mi amintesc de plimbarea asta, de Claudiu Bleont si de ce a zis, de centrul vechi cu senzatia pe care o descrii tu? si de altele pe care ti le amintesti tu?
centrul vechi parea mai mic si mai vechi atunci.... acum nu mai e vechi si ma pierd tot timpul pe acolo ocolind terase pline de fitze si de dorobanti si cautand sa ajung intr-un loc vechi....mereu am vrut sa intru la gara de acolo....o sa intru poate gasesc ceva vechi:) mie mi-a placut sa iti arat culori din bucuresti ;) mi-e dor...ps. vreau si eu masaj de-al tau...cand vii?:D
Anna, tigarile si berea ucid neuronii implicit memoria de lunga durata :)
Da, gara aia .... o sa intram odata si acolo.
De masaj nu stiu, mai vorbim, negociem, discutam :))))
Trimiteți un comentariu